limpejor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LIMPEJÓR, -OÁRĂ,limpejori, -oare, adj. Diminutiv al lui limpede; destul de limpede. – Limpede + suf. -jor.
limpejor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) limpejór (pop.) adj. m., pl. limpejóri; f. limpejoáră, pl. limpejoáre
limpejor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LIMPEJÓR, -OÁRĂ,limpejori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui limpede; destul de limpede. — Limpede + suf. -ior.