limpede (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÍMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat și străveziu, transparent, clar. ♦
Fig. (Despre suflet, conștiință etc.) Cinstit, onest, curat.
2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceață; luminos.
3. (Despre ochi, privire) Pur; luminos.
4. (Despre sunete;
p. ext. despre glas) Care răsună distinct; clar, deslușit.
5. (Despre minte, spirit;
p. ext. despre oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile în mod lămurit, deslușit; lucid.
6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles, clar, lămurit, deslușit; explicit. ♦ (Despre fapte, afirmații etc.) Neîndoios, sigur, evident. –
Lat. limpidus.limpede (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)límpede adj. – Clar, curat. –
Mr. limbid, limbit. Lat. lĭmpĭdus (Pușcariu 972; Candrea-Dens., 987; REW 5056;
cf. sard. limpiu, sp. limpio, lindo. –
Der. limpejor, adj. (aproape limpede);
limpezi, vb. (a face clar, curat; a purifica; a depura; a clarifica, a lămuri; a spăla a doua oară cu apă curată);
limpezeală, s. f. (clarificare; purificare; clăteală);
limpeziciune, s. f. (limpezire, claritate);
limpezie (
înv., puritate, claritate);
limpezime, s. f. (puritate, claritate, curățenie);
limpeziș, s. n. (seninătate, lumină);
limpezitor, adj. (purificator);
limpeziu, adj. (senin, transparent);
limpiditate, s. f. (limpezime), din
fr. limpidité.limpede (Dicționaru limbii românești, 1939)límpede adj. (lat.
lĭmpĭdus, a. î.; sard. l.
limpiu, sp.
limpio. V.
lichid). Absolut pur și transparent:
apă (vin, ceaĭ) limpede. Maĭ rar. Senin:
cer limpede. Fig. Ușor de înțeles, clar, lămurit:
vorbă, stil limpede. Inteligent, luminat:
minte, cap limpede. Adv. În mod limpede:
a vorbi limpede. Categoric:
ĭ-am declarat limpede.limpede (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)límpede adj. m.,
f. límpede; pl. m. și
f. límpezilimpede (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)limpede a. și adv.
1. curat și străvăzător:
apă limpede; 2. senin:
cer limpede; 3. deschis, luminos:
cap limpede, idei limpezi; 4. deslușit:
i-am spus limpede. [Lat. LIMPIDUS].
limpede (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÍMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat și străveziu, transparent, clar. ♦
Fig. (Despre suflet, conștiință etc.) Cinstit, onest, curat.
2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceață; luminos.
3. (Despre ochi, privire) Pur; luminos.
4. (Despre sunete;
p. ext. despre glas) Care răsună distinct; clar, deslușit.
5. (Despre minte, spirit;
p. ext. despre oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile în mod lămurit, deslușit; lucid.
6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles, clar, lămurit, deslușit; explicit. ♦ (Despre fapte, afirmații etc.) Neîndoios, sigur, evident. —
Lat. limpidus.