limbuție - explicat in DEX

limbuție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LIMBUȚÍE, limbuții, s. f. Înclinare, tendință de a vorbi mult și fără rost; vorbărie, flecăreală, locvacitate. – Limbut + suf. -ie.

limbuție (Dicționaru limbii românești, 1939)
limbuțíe f. Calitatea de a fi limbut.

limbuție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
limbuțíe s. f., art. limbuțía, g.-d. limbuțíi, art. limbuțíei

limbuție (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
limbuție f. defectul limbutului.

limbuție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LIMBUȚÍE s. f. Înclinare, tendință de a vorbi mult și fără rost; vorbărie, flecăreală, locvacitate. — Limbut + suf. -ie.