lignină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIGNÍNĂ, lignine, s. f. Substanță organică complexă care se găsește în țesuturile plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate. – Din
fr. lignine.lignină (Dicționar de neologisme, 1986)LIGNÍNĂ s.f. Substanță organică complexă, aflată în țesuturile plantelor lemnoase. [< fr.
lignine].
lignină (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIGNÍNĂ s. f. substanță organică macromoleculară care impregnează celulele, fibrele și vasele plantelor lemnoase. (< fr.
lignine)
lignină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lignínă s. f.,
g.-d. art. lignínei; pl. lignínelignină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIGNÍNĂ, lignine, s. f. Substanță organică complexă care se găsește în țesuturile plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate. — Din
fr. lignine.