lignificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIGNIFICÁRE, lignificări, s. f. Faptul de
a (se) lignifica. –
V. lignifica. Cf. fr. lignification.lignificare (Dicționar de neologisme, 1986)LIGNIFICÁRE s.f. Impregnare cu lignină a membrelor unor celule vegetale. [<
lignifica].
lignificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lignificáre s. f.,
g.-d. art. lignificắrii; pl. lignificắrilignificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIGNIFICÁRE, lignificări, s. f. Faptul de
a (se) lignifica. —
V. lignifica. –
Cf. fr. lignification.