licorin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LICORÍN s. m. v. licurin.licorin (Dicționaru limbii românești, 1939)licorín, V.
licurin.licorin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)licorin m. sardea mare:
chiupurile cu marinate și licorini NEGR. [Gr. mod. LIKORÍNI].
licorin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LICORÍN s. m. v. Iicurin.