licorn (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LICÓRN, licorni, s. m. (
Livr.) Inorog. – Din
fr. licorne.licorn (Dicționar de neologisme, 1986)LICÓRN s.m. Animal fabulos imaginat ca un cal cu un corn foarte lung în frunte; inorog. [< fr.
licorne, cf. lat.
unicornus].
licorn (Marele dicționar de neologisme, 2000)LICÓRN s. m. 1. animal fabulos, simbol al purității, imaginat ca un cal cu un corn foarte lung în frunte în arta și literatura medievală; inorog. 2. element decorativ reprezentând un asemenea animal. (< fr.
licorne)
licorn (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LICORN (‹
fr.)
subst. Animal fabulos cu corp de cal, cap de taur și un corn lung în mijlocul frunții; inorog. În legendele medievale, simbol al purității și virginității. Subiectul unei suite de tapiserii de epocă, din
sec. 15, păstrată la Muzeul Cluny din Paris („Femeia cu licornul”).
licorn (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)licórn (
livr.)
s. m.,
pl. licórnilicorn (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LICÓRN, licorni, s. m. (
Livr.) Inorog. — Din
fr. licorne.