licita - explicat in DEX

licita (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LICITÁ, licitez, vb. I. Intranz. și tranz. A face oferte în cadrul unei licitații, a vinde ceva prin licitație. – Din fr. liciter, lat. licitari.

licita (Dicționar de neologisme, 1986)
LICITÁ vb. I. intr. A lua parte activă la o licitație (solicitând obiecte, făcând oferte). [< fr. liciter, it. licitare].

licita (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LICITÁ vb. tr. 1. a vinde la licitație. ◊ (intr.) a face oferte în cadrul unei licitații. 2. (la jocul de cărți) a atrage, a stimula, a tenta. (< fr. liciter, lat. licitari, /2/ germ. lizitieren)

licita (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
licitá (a ~) vb., ind. prez. 3 liciteáză

licità (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
licità v. a vinde prin licitațiune.

licita (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LICITÁ, licitez, vb. I. Intranz. și tranz. A face oferte în cadrul unei licitații, a vinde ceva prin licitație. — Din fr. liciter, lat. licitări.