leucoree (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LEUCORÉE s. f. Scurgere vaginală de lichid albicios, mucos, uneori purulent; poală albă. [
Pr.:
le-u-co-re-e] – Din
fr. leucorrhée.leucoree (Dicționar de neologisme, 1986)LEUCORÉE s.f. Boală manifestată printr-o scurgere albă purulentă, produsă de aparatul genital femeiesc. [Pron.
-re-e. / < fr.
leucorrhée, cf. gr.
leukos – alb,
rhein – a curge].
leucoree (Marele dicționar de neologisme, 2000)LEUCORÉE s. f. denumire generică pentru orice scurgere vaginală. (< fr.
leucorrhée)
leucoree (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!leucorée (le-u-) s. f.,
art. leucoréea, g.-d. art. leucoréei; pl. leucoréeleucoree (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LEUCORÉE, leucoree, s. f. Scurgere vaginală de lichid albicios, mucos, uneori purulent; poală-albă. [
Pr.:
le-u-co-re-e] — Din
fr. leucorrhée.