leucoreic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LEUCORÉIC, -Ă, leucoreici, -ce, adj.,
s. f. (
Med.) (Bolnavă) de leucoree. [
Pr.:
le-u-co-re-ic] –
Leucoree +
suf. -ic.leucoreic (Dicționar de neologisme, 1986)LEUCORÉIC, -Ă adj., s.f. (Suferindă) de leucoree. [Pron.
le-u-co-re-ic. / < fr.
leucorrhéique].
leucoreic (Marele dicționar de neologisme, 2000)LEUCORÉIC, -Ă adj., s. f. (bolnavă) de leucoree. (< fr.
leucorrhéique)
leucoreic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LEUCORÉIC, -Ă, leucoreici, -ce, adj.,
s. f. (
Med.) (Bolnavă) de leucoree. [
Pr.:
le-u-co-re-ic] —
Leucoree +
suf. -ic.