lepedeŭ - explicat in DEX

lepedeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LEPEDÉU, lepedeie, s. n. (Reg.) Cearșaf. – Din magh. lepedö.

lepedeu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
lepedéu (lepedéuri), s. n. – Cearșaf. Mag. lepedő (Cihac, II, 512; Tiktin; Gáldi, Dict., 141). În Trans.

lepedeu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
LEPEDÉU, lepedeie, s. n. (Reg.) Cearșaf. – Magh. lepedö.

lepedeŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
lepedéŭ n., pl. eĭe (ung. lepedö). Trans. Prostire, cearșaf.

lepedeu (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
lepedéu, -eie, (lipideu), s.n. – Cearceaf: „Grădina cu porodici / Lepedeul cu purici” (Memoria 2001: 99). Lepedeu, poreclă în Valea Stejarului. – Din magh. lepedö „cearceaf„.

lepedeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lepedéu (reg.) s. n., art. lepedéul; pl. lepedéie

lepedeu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lepedeu n. Tr. cearșaf. [Ung. LEPEDÖ].

lepedeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LEPEDÉU, lepedeie, s. n. (Reg.) Cearșaf. — Din magh. lepedö.