lepidocrocit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LEPIDOCROCÍT (‹
fr. {i}; {s}
gr. lepid- „solz, placă” +
krokos „șofran”)
s. n. Monohidrat natural de fier, cristalizat în sistemul rombic, având culoarea roșie-arămie spre neagră, uneori cu nuanțe aurii, urma portocalie sau roșie-cărămizie și luciul adamantin. Este un minereu de fier.
lepidocrocit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lepidocrocít (-do-cro-) s. n.