landă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. – Din
fr. lande.landă (Dicționar de neologisme, 1986)LÁNDĂ s.f. (
Geol.) Șes de pe țărmurile atlantice, format din nisipuri neproductive, fixe sau zburătoare. [< fr.
lande, cf. celt.
landa].
landă (Marele dicționar de neologisme, 2000)LÁNDĂ s. f. șes de pe țărmurile atlantice, din nisipuri neproductive. (< fr.
lande)
landă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lándă (șes nisipos)
s. f.,
g.-d. art. lándei; pl. lándelandă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. — Din
fr. lande.