kiln (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
KILN s.n. Cuptor simplu cu cuvă verticală pentru calcinare. (cf. germ. Kiln, engl. kiln < lat. culina = bucătărie < lat. coquere = a găti) [def. MDN, etim. MW]
kiln (Dicționar de neologisme, 1986)
KILN s.n. Cuptor simplu cu cuvă verticală, care servește la calcinare. [< germ. Kiln, engl. kiln].
kiln (Marele dicționar de neologisme, 2000)
KILN s. n. cuptor simplu cu cuvă verticală pentru calcinare. (< germ. Kiln, engl. kiln)