kieserit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)KIESERÍT s. n. (
Min.) Sulfat natural hidratat de magneziu, utilizat la prepararea sării amare. [
Pr.:
chiz-; Sil.:
chi-ze-] – Din
germ. Kieserit, fr. kiesérite.kieserit (Dicționar de neologisme, 1986)KIESERÍT s.n. Sulfat hidratat natural de magneziu. [< fr.
kiesérite, germ.
Kieserit, cf.
D. G. Kieser – naturalist german].
kieserit (Marele dicționar de neologisme, 2000)KIESERÍT [CHI-ZE-]
s. n. sulfat hidratat natural de magneziu, din care se prepară sarea amară. (< germ.
Kieserit, fr.
kiesérite)
kieserit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)kieserít [
kies pron. chiz]
(kie-) s. n.kieserit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)KIESERÍT (‹
germ.,
fr.)
s. n. Sulfat natural hidratat de magneziu, monoclinic, frecvent tulbure, alb-gălbui, sticlos, solubil în apă, care se formează prin depunere din soluții concentrate ale lacurilor sărate; se utilizează la prepararea sării amare.
kieserit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)KIESERÍT s. n. (
Min.) Sulfat natural hidratat de magneziu, utilizat la prepararea sării amare. [
Pr.:
chiz-] — Din
germ. Kieserit, fr. kiesérite.