juxtapoziție - explicat in DEX

juxtapoziție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUXTAPOZÍȚIE, juxtapoziții, s. f. (Rar) Juxtapunere. – Din fr. juxtaposition.

juxtapoziție (Dicționar de neologisme, 1986)
JUXTAPOZÍȚIE s.f. Juxtapunere. [Gen. -iei, var. juxtapozițiune s.f. / < fr. juxtaposition].

juxtapoziție (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JUXTAPOZÍȚIE s. f. juxtapunere. (< fr. juxtaposition)

juxtapoziție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
juxtapozíție (rar) (-ți-e) s. f., art. juxtapozíția (-ți-a), g.-d. art. juxtapozíției; pl. juxtapozíții, art. juxtapozíțiile (-ți-i-)

juxtapoziție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUXTAPOZÍȚIE, juxtapoziții, s. f. (Rar) Juxtapunere. – Din fr. juxtaposition.