justificabil - explicat in DEX

justificabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUSTIFICÁBIL, -Ă, justificabili, -e, adj. Care poate fi justificat, motivat. – Justifica + suf. -bil. Cf. fr. justifiable.

justificabil (Dicționar de neologisme, 1986)
JUSTIFICÁBIL, -Ă adj. Care poate fi justificat. [Cf. fr. justifiable].

justificabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JUSTIFICÁBIL, -Ă adj. care poate fi justificat. (după fr. justifiable)

justificabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
* justificábil, -ă adj. Care poate fi justificat: purtarea luĭ nu e justificabilă.

justificabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
justificábil adj. m., pl. justificábili; f. justificábilă, pl. justificábile

justificabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
justificabil a. ce poate fi justificat: purtarea lui nu e justificabilă.

justificabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUSTIFICÁBIL, -Ă, justificabili, -e, adj. Care poate fi justificat, motivat. — Justifica + suf. -bil. - Cf. fr. justifiable.