jurasic - explicat in DEX

jurasic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JURÁSIC, -Ă, jurasici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a mezozoicului, în care predomină gimnospermele și apar angiospermele, iar fauna este reprezentată prin aproape toate tipurile de viețuitoare. ◊ Grup de roci formate în această perioadă. 2. Adj. Care ține de jurasic (1), privitor la jurasic. – Din fr. jurassique.

jurasic (Dicționar de neologisme, 1986)
JURÁSIC s.n. A doua perioadă (sistem) a mezozoicului. // adj. Care aparține acestei perioade. [< fr. jurassique, cf. Jura – munți care despart Franța de Elveția].

jurasic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JURÁSIC, -Ă adj., s. n. (din) a doua perioadă a mezozoicului. (< fr. jurassique)

jurasic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
JURÁSIC (‹ n. pr. Jura), a doua perioadă a Mezozoicului, care se consideră că a durat 33 mil. de ani. Petrografic, se caracterizează prin toate tipurile de facies, de la cele continentale la batiale și abisale. Flora este reprezentată prin gimnosperme și prin apariția angiospermelor. În cadrul faunei există toate clasele și ordinele de vertebrate și de nevertebrate; la sfârșitul J. apar păsările cu caracter primitiv (Archaeopteryx) iar mamiferele sunt reprezentate numai prin câteva tipuri inferioare de marsupiale sau de multituberculate. Mișcările orogenice au fost slabe, intensificându-se în J. superior, fiind însoțite de activitate vulcanică. Se diferențiază pentru prima dată trei zone climatice: boreală, ecuatorială și australă. În depozitele din J. se găsesc zăcăminte de fosfat de calciu, oolite, feruginoase, limonit, hematit etc. J. se împarte în: J. inferior (Liasic), J. mediu (Dogger) și J. superior (Malm).

jurasic (Dicționaru limbii românești, 1939)
* jurásic, -ă adj. (d. muntele Jura din Elveția). Geol. Terenu jurasic, un teren de formațiune secundară, între etaju liasic și terenu cretaceŭ, care se găsește, între altele, și în munțiĭ Jura. – Sn., pl. e (saŭ urĭ), Jurasicu, terenu jurasic.

jurasic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jurásic¹ adj. m., pl. jurásici; f. jurásică, pl. jurásice

jurasic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jurásic² s. n.

jurasic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
jurasic a. se zice de un teren secundar a cărui compozițiune geologică e analogă unor părți ale muntelui Jura.

jurasic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JURÁSIC, -Ă, jurasici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a mezozoicului, în care predomină gimnospermele și apar angiospermele, iar fauna este reprezentată prin aproape toate tipurile de viețuitoare. ♦ Grup de roci formate în această perioadă. 2. Adj. Care ține de jurasic (1), privitor la jurasic. — Din fr. jurassique.