jupire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) JUPÍRE,jupiri, s. f. v. jupuire.
jupire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) jupíre (reg.) s. f., g.-d. art. jupírii; pl. jupíri
jupire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) JUPÍRE s. f. v. jupuire.