jupă - explicat in DEX

jupă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JÚPĂ, jupe, s. f. 1. Fustă. 2. Fustă care se îmbracă pe dedesubtul rochiei sau al altei fuste. – Din fr. jupe.

jupă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
júpă s.f. (reg.) regiune cu ierbiș, fâneață.

jupă (Dicționar de neologisme, 1986)
JÚPĂ s.f. Fustă. [< fr. jupe, cf. ar. djouba].

jupă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JÚPĂ s. f. 1. fustă. 2. (tehn.) partea cilindrică a unui rezervor de stocaj. 3. (av.) element de structură al unei rachete servind la racordarea a două etaje succesive. 4. (mec.) suprafața laterală a unui piston, care asigură ghidajul în interiorul cilindrului. (< fr. jupe)

jupă (Dicționaru limbii românești, 1939)
* júpă f., pl. e (fr. jupe, fustă, d. ar. ğubbé, gĭubea. V. gĭubea, șubă, zăbun). Barb. Rochie, fustă.

jupă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
júpă s. f., g.-d. art. júpei; pl. júpe

jupă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JÚPĂ, jupe, s. f. 1. Fustă. 2. Fustă care se îmbracă pe sub rochie sau altă fustă. — Din fr. jupe.