junghi - explicat in DEX

junghi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUNGHI, junghiuri, s. n. 1. Durere vie, pătrunzătoare, de scurtă durată, mai ales în spate, în regiunea intercostală, la piept sau la încheieturi; junghietură, înjunghietură. 2. (Înv.) Jungher. – Din junghia (derivat regresiv).

junghi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
junghi, junghiuri s. n. bătrân; boșorog; ramolit.

junghi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
junghi s. n., art. júnghiul; pl. júnghiuri

junghi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUNGHI, junghiuri, s. n. 1. Durere vie, pătrunzătoare, de scurtă durată, mai ales în spate, în regiunea intercostală, la piept sau la încheieturi; junghietură, înjunghietură. 2. Jungher. — Din junghia (derivat regresiv).

junghĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) junghĭ n., pl. urĭ (d. a junghea). Jungher, camă, pumnal mare. Mare durere pe care o simțĭ la coaste cînd răceștĭ, pneŭmonie.