jidovină (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)jidovínă s.f. (reg.)
1. drum între două dealuri.
2. tăietură naturală într-un mal; năruitură, surpătură de mal.
3. movilă mare de pământ din vechime; măgură, mamelon.
jidovină (Dicționaru limbii românești, 1939)jidovínă f., pl.
ĭ și
e (bg.
dŭždovina, d.
dŭžd, ploaĭe,
dŭždovnica, apă de ploaĭe).
Mold., Trans. Adîncitură saŭ rîpă pe unde se scurge apa de ploaĭe și crește ĭarbă pe care oile o mănîncă cu poftă și se
unflă. Șanț (în fundu căruĭa-s treĭ bîrne) pe care se dă drumu butucilor din munte (rev. I. Crg., 5, 126). – În Iașĭ și „rîpă (ponor) în care se aruncă gunoaĭele”.