jalon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JALÓN, jaloane, s. n. 1. Bară lungă de lemn sau de metal, care servește la marcarea și la semnalizarea punctelor de pe teren în diverse lucrări topografice.
2. Fig. Element care marchează un punct sau o etapă în desfășurarea unei activități. – Din
fr. jalon.jalon (Dicționar de neologisme, 1986)JALÓN s.n. Țăruș înalt, vopsit în inele roșii și albe, care servește la marcarea unui aliniament de teren. ♦ (
Fig.) Ceea ce servește pentru a marca un punct sau o etapă în desfășurarea unei activități. [Pl.
-oane. / < fr.
jalon].
jalon (Marele dicționar de neologisme, 2000)JALÓN s. n. 1. țăruș înalt, vopsit în inele roșii și albe, servind la marcarea unui aliniament de teren. 2. (fig.) ceea ce servește pentru a marca un punct, o etapă în desfășurarea unei activități. (< fr.
jalon)
jalon (Dicționaru limbii românești, 1939)* jalón n., pl.
oane (fr.
jalon). Prăjină orĭ țăruș care se înfige în pămînt ca să arate o aliniere orĭ să determine o direcțiune.
Fig. Primu pas într’o lucrare oare-care.
jalon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)jalón s. n.,
pl. jaloánejalon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)jalon n.
1. prăjină înfiptă în pământ pentru aliniere;
2. pl.
fig. indicațiuni preliminare.
jalon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JALÓN, jaloane, s. n. 1. Bară lungă de lemn sau de metal, care servește la marcarea și la semnalizarea punctelor de pe teren în diverse lucrări topografice.
2. Fig. Element care marchează un punct sau o etapă în desfășurarea unei activități. — Din
fr. jalon.