izomeriza - explicat in DEX

izomeriza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IZOMERIZÁ, pers. 3 izomerizează, vb. I. Refl. (Despre substanțe chimice) A se transforma într-un izomer în urma unei reacții sau prin acțiunea unui agent fizic. – Din fr. isomériser.

izomeriza (Dicționar de neologisme, 1986)
IZOMERIZÁ vb. I. tr. A transforma prin izomerizare. [Var. isomeriza vb. I. / < fr. isomériser].

izomeriza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IZOMERIZÁ vb. refl. (despre compuși chimici) a se transforma într-un izomer al său. (< fr. isomériser)

izomeriza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
izomerizá (a ~) vb., ind. prez. 3 izomerizeáză

izomeriza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IZOMERIZÁ, pers. 3 izomerizează, vb. I. Refl. (Despre substanțe chimice) A se transforma într-un izomer în urma unei reacții sau prin acțiunea unui agent fizic. — Din fr. isomériser.