izolaționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IZOLAȚIONÍST, -Ă, izolaționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Partizan) al izolaționismului. [
Pr.: -
ți-o-] – Din
fr. isolationniste.izolaționist (Dicționar de neologisme, 1986)IZOLAȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la izolaționism. //
s.m. și f. Adept al izolaționismului. [Pron.
-ți-o-. / < fr.
isolationniste].
izolaționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)IZOLAȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al izolaționismului. (< fr.
isolationniste)
izolaționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)izolaționíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. izolaționíști; adj. f.,
s. f. izolaționístă, pl. izolaționíste