izolaționism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IZOLAȚIONÍSM, s. n. Politică dusă de o țară care se izolează de țările vecine. [
Pr.: -
ți-o-] – Din
fr. isolationnisme.izolaționism (Dicționar de neologisme, 1986)IZOLAȚIONÍSM s.n. Politică externă dusă de o țară care nu participă la soluționarea problemelor internaționale. [Pron.
-ți-o-. / < fr.
isolationnisme1.
izolaționism (Marele dicționar de neologisme, 2000)IZOLAȚIONÍSM s. n. 1. politică a unui stat care se izolează de celelalte state. 2. (med.) tendință de izolare a contactelor sociale. (< fr.
isolationnisme)
izolaționism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)IZOLAȚIONÍSM (‹
fr.)
s. n. Opinie sau atitudine politică ce se opune participării statului respectiv la soluționarea problemelor vieții politice internaționale. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1823, de
J. Monroe.izolaționism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)izolaționísm (-ți-o-) s. n.