izbanda - explicat in DEX



izbândă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IZBẤNDĂ, izbânzi, s. f. Victorie, biruință (în luptă). ♦ Reușită, succes (într-o acțiune). – Din izbândi (derivat regresiv).

Alte cuvinte din DEX

IZBA IZANOMALIE IZALTAT « »IZBANDI IZBANDIRE IZBANDITOR