iuncher - explicat in DEX

iuncher (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IÚNCHER, iuncheri, s. m. 1. (În vechea terminologie a unor armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană. [Var.: iúncăr s. m.] – Din rus. ĩunker, germ. Junker.

iuncher (Dicționar de neologisme, 1986)
IÚNCHER s.m. 1. (În trecut în unele armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Membru al clasei moșierilor germani. [< rus. junker, germ. Junker].

iuncher (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IÚNCHER s. m. 1. (în trecut, în unele armate) elev al unei școli militare; cadet. 2. membru al clasei moșierilor germani. (< rus. junker, germ. Junker)

iuncher (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iúncher s. m., pl. iúncheri

iuncher (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IÚNCHER, iuncheri, s. m. 1. (În vechea terminologie a unor armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană. [Var.: iúncăr s. m.] — Din rus. ĭunker, germ. Junker.

ĭuncher (Dicționaru limbii românești, 1939)
ĭúncher m. (rus. ĭúnker, d. germ. junker, tînăr nobil, d. jung, tînăr, și herr, domn, nobil). Tînăr nobil care (pînă pin [!] timpu luĭ Cuza) îșĭ făcea stagiu de soldat în ainte [!] de a deveni ofițer. – Și ĭúncăr (după germ.). V. cadet.