iscodeală - explicat in DEX

iscodeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi. 2. Născocire, invenție, scornitură, iscodenie. – Iscodi + suf. -eală.

iscodeală (Dicționaru limbii românești, 1939)
iscodeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a iscodi. Lucru iscodit, scornitură.

iscodeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iscodeálă s. f., g.-d. art. iscodélii; pl. iscodéli

iscodeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
iscodeală f. invențiune: acu, altă iscodeală AL.

iscodeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi. 2. Născocire, invenție, scornitură, iscodenie. — Iscodi + suf. -eală.