ischion - explicat in DEX

ischion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ISCHIÓN, ischionuri, s. n. Una dintre cele trei părți care formează osul iliac. [Pr.: -chi-on] – Din fr. ischion.

ischion (Dicționar de neologisme, 1986)
ISCHIÓN s.n. Unul dintre cele trei oase care formează osul iliac. [Pron. -chi-on. / < fr. ischion, cf. gr. ischion – șold].

ischion (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ISCHIÓN s. n. os care, împreună cu ilionul și pubisul, formează osul iliac. (< fr. ischion)

ischion (Dicționaru limbii românești, 1939)
*íschion și -ón n., pl. oane (vgr. ishion, din aceĭașĭ răd. cu ischias). Anat. Partea inferioară a osuluĭ coxal în care se îmbucă osu coapseĭ.

ischion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ischión (-chi-on) s. n., pl. ischiónuri

ischion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ISCHIÓN, ischionuri, s. n. Una dintre cele trei părți care formează osul iliac. [Pr.: -chi-on] — Din fr. ischion.