irigațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IRIGAȚIÚNE s. f. v. irigație.irigațiune (Dicționar de neologisme, 1986)IRIGAȚIÚNE s.f. v.
irigație.
irigațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*irigațiúne f. (lat.
irrigátio, -ónis).
Agr. Udarea cîmpiilor pin [!] canale orĭ țevĭ.
Med. Spălarea uneĭ rănĭ. – Și
-áție.irigațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)irigați(un)e f.
1. stropirea câmpiilor prin canale cari aduc apă din rîuri;
2. Med. stropirea unei părți bolnave.
irigațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IRIGAȚIÚNE s. f. v. irigație.