irigabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IRIGÁBIL, -Ă, irigabili, -e, adj. (Despre terenuri) Care poate fi irigat, care poate fi făcut productiv cu ajutorul irigației. – Din
fr. irrigable.irigabil (Dicționar de neologisme, 1986)IRIGÁBIL, -Ă adj. (
Despre terenuri) Care poate fi irigat. [Cf. fr.
irrigable].
irigabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)IRIGÁBIL, -Ă adj. (despre terenuri) care poate fi irigat. (< fr.
irrigable)
irigabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*irigábil, -ă adj. (d.
irig).
Agr. Care se poate uda:
cîmpie irigabilă.irigabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)irigábil adj. m.,
pl. irigábili; f. irigábilă, pl. irigábileirigabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)irigabil a. ce poate fi ușor irigat.
irigabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IRIGÁBIL, -Ă, irigabili, -e, adj. (Despre terenuri) Care poate fi irigat, care poate fi făcut productiv cu ajutorul irigației. — Din
fr. irrigable.