irigator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IRIGATÓR, irigatoare, s. n. (
Med.) Aparat cu care se fac clisme sau spălături interne; clistir. – Din
fr. irrigateur.irigator (Dicționar de neologisme, 1986)IRIGATÓR s.n. Aparat folosit pentru clisme și spălături interne. [Cf. fr.
irrigateur].
irigator (Marele dicționar de neologisme, 2000)IRIGATÓR s. n. aparat pentru clisme și spălături interne. (< fr.
irrigateur)
irigator (Dicționaru limbii românești, 1939)*irigatór n., pl.
oare. Med. Instrument de spălat rănile, compus dintr´un vas și o țeavă de gumă prevăzută la capăt cu o cánulă.
irigator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)irigatór s. n.,
pl. irigatoáreirigator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)irigator m.
1. unealtă de irigat;
2. Med. instrument de injecțiune.
irigator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IRIGATÓR, irigatoare, s. n. (
Med.) Aparat cu care se fac clisme sau spălături interne; clistir. — Din
fr. irrigateur.