iremisibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IREMISIBILITÁTE s. f. (Franțuzism) Însușirea a ceea ce este iremisibil. – Din
fr. irrémissibilité.iremisibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)IREMISIBILITÁTE s.f. (
Rar) Caracterul, starea a ceea ce este iremisibil. [Cf. fr.
irrémissibilité].
iremisibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)IREMISIBILITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este iremisibil. (< fr.
irrémissibilité)
iremisibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*iremisibilitáte f. (d.
iremisibil). Caracteru de a fi iremisibil.
iremisibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IREMISIBILITÁTE s. f. (Franțuzism) Însușirea a ceea ce este iremisibil. — Din
fr. irrémissibilité.