ipingea - explicat in DEX

ipingea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IPINGEÁ, ipingele, s. f. Manta bărbătească făcută din dimie sau din postav (cu glugă și împodobită cu găitane), care se purta în trecut. ♦ Material din care se confecționa haina descrisă mai sus. [Var.: (reg.) epingeá s. f.] – Din tc. yapincak.

ipingea (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
ipingeá, ipingéle, s.f. (înv.) 1. manta bărbătească făcută din dimie sau postav (cu glugă și împodobită cu găitane), care se purta în trecut; zeghe, imurluc, șubă, burcă, sarică, dulamă, suman, zăbun, bolou, căpeneag. 2. glugă (de pus peste haine). 3. stofă pentru mantale de ploaie. 4. pătură de pus sub șea.

ipingea (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ipingeá (ipingéle), s. f. – Manta țărănească, avînd mîneci și glugă. – Var. (i)epingea, i(a)pîngea. Tc. yapunca „pătură de pus pe cal” (Cihac, II, 588; Șeineanu, II, 227; Roesler 593; Meyer 164; Lokotsch 934), cf. ngr. γιαπουνζές, alb. jopandže, bg., sb. japunğe. Este dublet al lui ibîncă (var. iebîncă), s. f. (pătură de pus pe șa).

ipingea (Dicționaru limbii românești, 1939)
ipingeá și ipîngeá f., pl. ele (turc. ĭapynga, -ğak, ĭapunğa, ĭapyk și ĭapuk, d. ĭapmak, a acoperi; ngr. gĭapuntzés, bg. ĭapunğak, sîrb. japunğa, rus. ĭapančá). Vechĭ. Vest. Manta de ploaĭe (de obiceĭ, de postav roș) fără mînicĭ [!] și c´o pelerină scurtă, cum purtaŭ surugiiĭ. Azĭ. Cergă de acoperit calu saŭ și de pus ca așternut supt [!] șa. – Și ĭepingea, ĭepîngea, ĭapîngea, ĭebîncă și ibîncă (pl. ĭ) În Cov. obinceá, pl. ele. V. chepeneag, ĭamurluc, teltie, șabracă, plocadă, tuzluc, dulamă, cortel.

ipingea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ipingeá (înv.) s. f., art. ipingeáua, g.-d. art. ipingélei; pl. ipingéle, art. ipingélele

ipingea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IPINGEÁ, ipingele, s. f. (Înv.) Manta bărbătească făcută din dimie sau din postav (cu glugă și împodobită cu găitane). ♦ Material din care se confecționa această haină. [Var.: (reg.) epingeá s. f.] — Din tc. yapincak.