ionizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IONIZÁRE, ionizări, s. f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni.
2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor; ionoterapie, (rar) ionizație. [
Pr.:
i-o-] –
V. ioniza.ionizare (Dicționar de neologisme, 1986)IONIZÁRE s.f. 1. Formarea de ioni într-un anumit mediu; ionizație.
2. Introducere de ioni în organism în scop terapeutic. [<
ioniza].
ionizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ionizáre (i-o-) s. f.,
g.-d. art. ionizắrii; pl. ionizắriionizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IONIZÁRE, ionizări, s. f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni.
2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor, aplicat în reumatism, poliomielită etc.; ionoterapie. [
Pr.:
i-o-] —
V. ioniza.