iodizare - explicat in DEX

iodizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IODIZÁRE, iodizări, s. f. (Fon.) Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă; iotacizare, iotacism (2). – V. iodiza.

iodizare (Dicționar de neologisme, 1986)
IODIZÁRE s.f. Rostirea lui e inițial ca ie. [< iod² + -iza].

iodizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iodizáre (io-) s. f., g.-d. art. iodizắrii; pl. iodizắri

iodizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IODIZÁRE, iodizări, s. f. (Fon.) Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă; iotacizare, iotacism (2). — V. iodiza.