invesnici - explicat in DEX



înveșnici (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNVEȘNICÍ, înveșnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A face ca ceva să devină veșnic, să dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua. [Var.: învecinicí vb. I] – În + veșnic.