invada - explicat in DEX

invada (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INVADÁ, invadez, vb. I. Tranz. 1. A intra prin violență (și cu mari forțe) pe un teritoriu străin (pustiind, prădând); a cotropi, a năpădi. ♦ Fig. A pune stăpânire pe...; a cuprinde, a copleși. 2. (Despre plante și animale dăunătoare sau parazite) A apărea undeva rapid și masiv (producând mari pagube sau neajunsuri); a năpădi. – Din lat., it. invadere.

invada (Dicționar de neologisme, 1986)
INVADÁ vb. I. tr. A năvăli asupra unei țări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi. ♦ (Fig.) A cuprinde; a acoperi. [Cf. lat., it. invadere].

invada (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INVADÁ vb. tr. 1. a năvăli asupra unei țări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi. 2. (fig.) a cuprinde. (< it., lat. invadere)

invada (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
invadá (a ~) vb., ind. prez. 3 invadeáză

invada (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
INVADÁ, invadez, vb. I. Tranz. 1. A intra prin violență (și cu mari forțe) pe un teritoriu străin (pustiind, prădând); a cotropi, a năpădi. ♦ Fig. A pune stăpânire pe...; a cuprinde, a copleși. 2. (Despre plante și animale dăunătoare sau parazite) A apărea undeva rapid și masiv (producând mari pagube sau neajunsuri); a năpădi. — Din lat., it. invadere.

invadà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
invadà v. 1. a ocupa cu forța: a invada o țară; 2. a se răspândi pe: bălăriile invadară câmpia.