intricație (Dicționar de neologisme, 1986)INTRICÁȚIE s.f. (
Biol.) Amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare. [Gen.
-iei. / < lat.
intricatio, fr.
intrication].
intricație (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTRICÁȚIE s. f. amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare. (< lat.
intricatio, fr.
intrication)
intricație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intricáție (
livr.)
(-ți-e) s. f.,
art. intricáția (-ți-a), g.-d. art. intricáției; pl. intricáții, art. intricáțiile (-ți-i-)