intina - explicat in DEX



întina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNTINÁ, întinez, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) murdări de noroi. ♦ Fig. A (se) pângări; a (se) păta. [Prez. ind. și: întín] – În + tină.