internaționalism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită între națiuni popoare, țări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc.
2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranațional. [
Pr.: -
ți-o-] – Din
fr. internationalisme.internaționalism (Dicționar de neologisme, 1986)INTERNAȚIONALÍSM s.n. Solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al dezvoltării relațiilor politice și economice, al progresului și păcii. ◊ (
În ideologia marxistă)
Internaționalism proletar = principiu fundamental care exprimă unitatea și solidaritatea de clasă, internațională a oamenilor muncii din toate țările în lupta împotriva exploatării și asupririi. [Pron.
-ți-o-. / Cf. fr.
internationalisme].
internaționalism (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii. 2. cuvânt internațional. (< fr.
internationalisme)
internaționalism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)internaționalísm (-ți-o-) s. n.internaționalism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită între națiuni, popoare, țări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc.
2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranațional. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. internationalisme.