intermediu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERMÉDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente. ◊
Loc. prep. Prin intermediul (
cuiva sau
a ceva) = prin mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva).
2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte. – Din
it. intermedio, fr. intermède.intermediu (Dicționar de neologisme, 1986)INTERMÉDIU s.n. 1. Mijlocire, ceea ce este la mijloc. ◊
Prin intermediul cuiva (sau
a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva).
2. Scenetă, de obicei comică, prezentată între două acte ale unei opere dramatice. V.
intermezzo (
2) [în DN]. [Pron.
-diu. / < it.
intermedio, cf. fr.
intermède].
intermediu (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERMÉDIU s. n. 1. mijlocire. ♦ prin ~l cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2. mică lucrare dramatică (comică), muzicală sau coregrafică, prezentată ca divertisment între două acte ale unei opere dramatice. (< it.
intermedio, fr.
intermède)
intermediu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intermédiu [
diu pron. diu]
s. n.,
art. intermédiul; pl. intermédii, art. intermédiile (-di-i-)intermediu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)intermediu n. petrecere (balet, cor, etc.) între actele unei piese de teatru [it.
intermezzo].
intermediu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERMÉDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente. ◊
Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau
a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva).
2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte. — Din
it. intermedio, fr. intermède.intermediŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*intermédiŭ n. (fr.
intermède, it.
intermedio, intermediŭ, d. lat.
inter-medius, intermediar. V.
mediŭ). Pĭesă distractivă între alte doŭă pĭese ale uneĭ reprezentațiunĭ teatrale, numită it. și
intermezzo. Mijlocire, mediațiune:
acest lucru s´a făcut pin [!] intermediu luĭ.