insolubil - explicat in DEX

insolubil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INSOLÚBIL, -Ă, insolubili, -e, adj. 1. (Despre substanțe) Care nu este solubil, care nu se poate dizolva (într-un anumit dizolvant). 2. Fig. Care nu are nici o soluție; de nerezolvat. – Din fr. insoluble, lat. insolubilis.

insolubil (Dicționar de neologisme, 1986)
INSOLÚBIL, -Ă adj. 1. Care nu poate fi dizolvat, care nu este solubil. 2. (Fig.) De nerezolvat; nerezolvabil. [Cf. fr. insoluble].

insolubil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INSOLÚBIL, -Ă adj. 1. care nu este solubil. 2. (fig.) de nerezolvat. (< fr. insoluble, lat. insolubilis)

insolubil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*insolúbil, -ă adj. (lat. in-solubilis. V. solubil). Care nu se poate disolva [!]: rășina e insolubilă în apă. Fig. Care nu se poate rezolva: problemă insolubilă. Adv. În mod insolubil.

insolubil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
insolúbil adj. m., pl. insolúbili; f. insolúbilă, pl. insolúbile

insolubil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
insolubil a 1. ce nu se poate disolva: sare insolubilă; 2. fig. ce nu se poate rezolva: problemă insolubilă.