inocenta (Marele dicționar de neologisme, 2000)INOCENTÁ, inocentéz, vb. I. Tranz. A declara (pe cineva) nevinovat, a-l prezenta ca neștiutor; a dezvinovăți, a justifica. (< fr.
innocenter)
inocenta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*inocentá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
inocenteáză