infaptuire - explicat in DEX



înfăptui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc, vb. IV. Tranz. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. – În + făptui.

Alte cuvinte din DEX

INFAPTUI INFANTILIZA INFANTILISM « »INFAPTUIT INFAPTUITOARE INFAPTUITOR