inervare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INERVÁRE, inervări, s. f. Acțiunea de
a inerva și rezultatul ei. ◊ Inervație. –
V. inerva.inervare (Dicționar de neologisme, 1986)INERVÁRE s.f. Acțiunea de a inerva și rezultatul ei. ♦ Inervație. [<
inerva].
inervare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inerváre (excitare)
s. f.,
g.-d. art. inervắrii; pl. inervắri