inept - explicat in DEX

inept (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INÉPT, -Ă, inepți, -te, adj. (Rar) Prost, stupid, tâmpit. – Din fr. inepte, lat. ineptus.

inept (Dicționar de neologisme, 1986)
INÉPT, -Ă adj. (Rar) Prost, tâmpit; stupid. [Cf. fr. inepte, lat. ineptus].

inept (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INÉPT, -Ă adj., s. m. f. (om) prost, tâmpit; stupid. (< fr. inepte, lat. ineptus)

inept (Dicționaru limbii românești, 1939)
*inépt, -ă adj. (lat. in-eptus, d. in, ne, și aptus, apt. V. inapt). Incapabil, prost. Adv. În mod inept.

inept (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
inépt adj. m., pl. inépți; f. inéptă, pl. inépte

inept (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
inept a. lipsit de aptitudine, de bun simț, stupid.