inelat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INELÁT, -Ă, inelați, -te, adj. (Despre păr) În formă de inel (
1), cu inele; buclat, cârlionțat. ♦ (Rar; despre degete) Împodobit cu inele (
1). ♦ Care este format din inele. ♦
Viermi inelați = viermi al căror corp este alcătuit dintr-un șir de inele (
5). –
Inel +
suf. -at.inelat (Dicționar de neologisme, 1986)INELÁT, -Ă adj. (
Despre păr) În formă de inele; cârlionțat. ♦ (
Despre degete) Împodobit cu multe inele. ♦ (
Zool.) Format din inele. ◊
Viermi inelați = viermi care au corpul alcătuit din inele. [<
inela].
inelat (Dicționaru limbii românești, 1939)inelát, -ă adj. (d.
inel, după fr.
annelé. V.
anelat).
Zool. Compus din inele îmbucate unele în altele, ca
vermiĭ, crustaceele ș. a. S. n., pl.
e. Animale nevertebrate compuse din asemenea inele.
inelat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inelát adj. m.,
pl. ineláți; f. inelátă, pl. ineláte