indestructibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDESTRUCTIBILITÁTE, indestructibilități, s. f. (Rar) Calitatea, caracterul de a fi indestructibil. – Din
fr. indestructibilité.indestructibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)INDESTRUCTIBILITÁTE s.f. (
Rar) Caracterul, calitatea de a fi indestructibil. [Cf. fr.
indestructibilité].
indestructibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)indestructibilitáte (-des-truc- / -de-struc-) s. f., g.-d. art.
indestructibilitắțiiindestructibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INDESTRUCTIBILITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este indestructibil. (< fr.
indestructibilité)
indestructibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*indestructibilitáte f. (d.
destructibil). Calitatea de a fi indestructibil.